<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>osiris &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://wordpress.com/tag/osiris/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "osiris"</description>
	<pubDate>Thu, 21 Aug 2008 00:37:27 +0000</pubDate>

	<generator>http://wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[How Alive Are You?]]></title>
<link>http://xeper.wordpress.com/?p=91</link>
<pubDate>Thu, 14 Aug 2008 15:28:12 +0000</pubDate>
<dc:creator>xeper</dc:creator>
<guid>http://xeper.wordpress.com/?p=91</guid>
<description><![CDATA[Some time ago, I have come to the conclusion that most people are not really alive. So I only cared ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Some time ago, I have come to the conclusion that most people are not really alive. So I only cared about the life of people I know are alive. But then I am now realizing even us are not really alive. Not dead, but not really alive. This reminds me of a verse in the Quran describing Hell ("Gohannam"). It says 'they don't die there nor live'. We're not really alive, are we?</p>
<p>I'm not alive. This seems to be the most recurrent theme on my mind these days.</p>
<p>There are many definitions of "alive". I'd like to share mine: The more predictable you are the more dead you are. Think about it. What is dead? A pebble in the street is dead. It is quite predictable, isn't it? You know why? Because it has no inner motive. Why do people get killed? Someone wants them to stop the change they are doing, or they can do. Someone wants to change them from unpredictable (alive) to very predictable (totally dead). The eternal fight between the predictable and unpredictable.</p>
<p>You know the story of Hor (Horus), son of Ozer (Osiris), fighting and eventually overcoming Set (Seth). Here's one interpretation: The brothers Ozer and Set are Predictability (alternatively also called "Order") and Change (also referred to as "Chaos"). According to many accounts, Hor eventually prevails, but only by using special powers of Set; his nerves that can be played harmoniously as a harp.</p>
<p>It is funy that most of my life I've been brought up associating Order with Life, Chaos with Death. But this seems to have come from old high class blood in my family's veins; for in general those are the associations of the better off. Of course, if things are "ordered" and predictable, they remain alive. If "Chaos" was to take over, they couldn't benefit; they can only go down. So as part of the withering middle class of Egypt, I guess I should start associating Order.. the current order of things.. with Death. Because this is what it is for me and my family and my like. If things went in the same order as they are now, we will disappear as a cultural (and maybe genetic) very soon. The Last of the Mohicans. The Last of the Egyptians.</p>
<p>But let's go back to Hor's victory on Set. I only noticed now as I was defending the Life aspects of Chaos.. Hor is the son of Ozer, Ruler of the Dead. Indeed, Order as I expected, was the son of Death. Not exactly, but Order is the son of the Status Quo. And the Status Quo is lack of Change. And is that closer to Death or to Life??</p>
<p>Now that you so generously accompanied me through this little trip, I should return you where I took you: How alive are you? How alive is any of us?</p>
<p>I tell you: to the extent we can change. Go back to where you have grown up. If the street is unrecognizable, it might initially mean your memories died. But this is life, dear. Life is the continuous death and replacement of what is, was, and will be. You're only dead when this stops. How many things you would have rather changed in your life? How many of these are you changing? How many bad habits have you killed over the past year? How many new people have you met and conversed with who were really new to you, not just more copies of the ones you know? How many new thoughts have passed your mind, germinated there and grew into new life? How able are you to change what you don't like about yourself?</p>
<p>That is how alive you are.</p>
<p><em>More about this soon God willing. Until then, how do you see it? How do you know how alive you are?</em></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Busy Thinkin' Cats]]></title>
<link>http://nightabove.wordpress.com/?p=398</link>
<pubDate>Thu, 14 Aug 2008 14:45:25 +0000</pubDate>
<dc:creator>nightabove</dc:creator>
<guid>http://nightabove.wordpress.com/?p=398</guid>
<description><![CDATA[


My three babies  


I promise, I realize how boring and annoying it can be for someone to continu]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class="mceTemp" style="text-align:justify;">
<dl class="wp-caption alignleft">
<dt class="wp-caption-dt"><a href="http://nightabove.files.wordpress.com/2008/08/cimg1634.jpg"><img class="size-thumbnail wp-image-397" src="http://nightabove.wordpress.com/files/2008/08/cimg1634.jpg?w=128" alt=")" width="128" height="96" /></a></dt>
<dd class="wp-caption-dd">My three babies :)</dd>
</dl>
</div>
<p style="text-align:justify;">I promise, I realize how boring and annoying it can be for someone to continuelly talk about their new babies - in my case Isis and Osiris, (the mac's my baby as well although not as mind consuming anymore) and since they're pretty much taking up most of my mental space at the moment I figured I may as well not post anything for awhile. Because there is stuff I want to share! ...it just all about kittens. ;) Besides, it's good practice for me to find other stuff to write and talk about so these furballs don't take over my life. ;)</p>
<p style="text-align:justify;">Until then, I'm busy thinkin' cats!</p>
<p style="text-align:justify;">Sweet kisses to all!</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Nephthys]]></title>
<link>http://hiddenlights.wordpress.com/?p=31</link>
<pubDate>Tue, 12 Aug 2008 01:50:31 +0000</pubDate>
<dc:creator>marquisinverted</dc:creator>
<guid>http://hiddenlights.wordpress.com/?p=31</guid>
<description><![CDATA[
 
Nephthys is the Greek name of the Egyptian  goddess also known as Nebet - Het. Similar to Isis ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><img class="aligncenter" src="http://mythsoftheworld.net/egypt/images/nephthys3.jpg" alt="" width="396" height="600" /></p>
<p> </p>
<p>Nephthys is the Greek name of the Egyptian  goddess also known as Nebet - Het. Similar to Isis her sister - she was known as the goddess of fertility, and transitional death.  She was the wife of Set, and in some accounts the mother of Anubis.  The aspects of civilization that she was associated with were certain temple rites, and funerary processions.  She was known as the "Useful Goddess", the "Excellent Goddess", and "Mistress of Enclosures."  In the Golden Dawn Neophyte ritual she was the god form of the Imperator.</p>
<p>Her role however is also very important to other Western occult branches for her attributes can be seen as representing the death of the old ways, and of the old psyche.  On the kabbalistic Tree of Life she is placed in Geburah.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[unde nu-i treaba e mantuiala...]]></title>
<link>http://acrudulceag.wordpress.com/?p=79</link>
<pubDate>Thu, 07 Aug 2008 02:20:14 +0000</pubDate>
<dc:creator>adormitu</dc:creator>
<guid>http://acrudulceag.wordpress.com/?p=79</guid>
<description><![CDATA[Cum a mai precizat in cateva randuri Sebi, isi infiinta firma de web design/development in care ma r]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>Cum a mai precizat in cateva randuri <a href="http://www.sebah.net">Sebi</a>, isi infiinta firma de web design/development in care ma racola si pe mine... la inceput cu forta... ore suplimentare, fara apa fara pauza... ce mai munca bruta (sadicu naibii)... si asa iesiti ca si la un team building eram odata in Lords si era un tip care ne intreba una si alta despre cum merg treburile in domeniu... si blah, blah, blah... casual conversations... iar noi ca si oameni buni la suflet, muncitori din fire (necalificati ce-i drept) ii zisem respectivului ca noi nu facem treaba de mantuiala... lucram cum putem mai bine, nu doar clientul vrem sa-l multumim (doar de bate in piatra ce vrea asa facem)... vrem sa ne multumim si noi cu munca facuta... </p>
<p>acum partea in care fac de cacao o alta firma in acelasi domeniu...</p>
<p>bun, cu totii cunoasteti marca de pantofi BK (British Knights) nu? Uite ca si eu inainte sa trec pe la ei (reprezentanta din oradea) ma gandeam ca o fi avut si ei pe undeva un site, shop online (cine stie)... si am gasit si eu siteul <a href="http://www.bkshoes.ro">BKShoes</a>... gasit odata si interesat ce au ei ma uit pe la modele... cand imi sare in fata headeru (poza de sus cat tot siteu)... wtf? Ati observat ceva ciudat?... nu multi ar observa dar in poza respectiva skateru respectiv are pantofi Osiris (complet altceva de BK care nici nu sunt skate shoes...)... cum poti sa faci una ca asta unui client, pui reclama (fie ea si putin mascata) pe site, aici vorbind de firma de design, care apropo e <a href="http://www.intergate.ro/">Integrate</a>... eu zic mai bine nu...</p>
<p>oricum nu voi face reclama la noi ca ar suna urat... dar macar noi... mai are sens sa zic... tot cu impresia OMG!</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[The Jury Has Decided...]]></title>
<link>http://nightabove.wordpress.com/?p=374</link>
<pubDate>Wed, 06 Aug 2008 22:32:40 +0000</pubDate>
<dc:creator>nightabove</dc:creator>
<guid>http://nightabove.wordpress.com/?p=374</guid>
<description><![CDATA[Well, it&#8217;s decided, Osiris is getting the company of his sister Isis to their new home next we]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align:center;"><span style="text-decoration:underline;">Well, it's decided, Osiris is getting the company of his sister Isis to their new home next week.</span> :)</p>
<p style="text-align:center;">The Bear and me are going to be dead broke for the coming months but it'll be worth it for these two little hair balls.</p>
<p style="text-align:center;">Extra sweet kisses to all!</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[It's Raining Cats!]]></title>
<link>http://nightabove.wordpress.com/?p=350</link>
<pubDate>Mon, 04 Aug 2008 17:04:59 +0000</pubDate>
<dc:creator>nightabove</dc:creator>
<guid>http://nightabove.wordpress.com/?p=350</guid>
<description><![CDATA[&#8230;And the wonderful days continues.  We decided to take a look at little Osis today and go thro]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align:justify;">...And the wonderful days continues. :) We decided to take a look at little Osis today and go through details with the present owner... like when we can pick him up. Heh. Gawd they're cute. Osiris' sister included, and from the start I've wanted  to get two kittens (won't feel so guilty living them behind for school and work then), and this time even the Bear seems to be warming up to the idea. :D</p>
[caption id="attachment_352" align="aligncenter" width="300" caption="Isis &#38; Osiris"]<a href="http://nightabove.wordpress.com/files/2008/08/cimg1559.jpg"><img class="size-medium wp-image-352" src="http://nightabove.wordpress.com/files/2008/08/cimg1559.jpg?w=300" alt="Isis &#38; Osiris" width="300" height="199" /></a>[/caption]
<p style="text-align:justify;">None the less, since we're thinking about it, we thought we'd check out the prices to castrate and sterilize them. <em>Ouch</em>. (It's becoming a common word with these cats soon!) Ca 500kr for the male cat and 900kr for the female cat. *yikes*. So, unless someone feels like directing us to a cheaper vet or cashing in a little for the sister (hint, hint to the parents here. ;)) Osiris will be coming home to us without Isis (we had named them both when we were trying to chose between the two).</p>
<p style="text-align:justify;">None the less, we've spent the first sum of money now on the starter packet, so we have a cat box waiting to be used in the bathroom. ;) Very cool.</p>
<p style="text-align:justify;">Sweet kisses to all!</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[El ojo de Horus]]></title>
<link>http://ingenuityoasis.wordpress.com/?p=56</link>
<pubDate>Mon, 04 Aug 2008 14:09:13 +0000</pubDate>
<dc:creator>samuel</dc:creator>
<guid>http://ingenuityoasis.wordpress.com/?p=56</guid>
<description><![CDATA[
Este es uno de los símbolos egipcios que más me gustan: El ojo de horus.
Según Wikipedia, el Ojo]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://ingenuityoasis.files.wordpress.com/2008/08/ojo-de-horus1.jpg"><img class="alignnone size-medium wp-image-58" src="http://ingenuityoasis.wordpress.com/files/2008/08/ojo-de-horus1.jpg?w=225" alt="" width="225" height="300" /></a><a href="http://ingenuityoasis.files.wordpress.com/2008/08/udjat.jpg"><img class="size-medium wp-image-59 alignright" src="http://ingenuityoasis.wordpress.com/files/2008/08/udjat.jpg?w=300" alt="" width="300" height="300" /></a></p>
<p>Este es uno de los símbolos egipcios que más me gustan: El ojo de horus.</p>
<p>Según Wikipedia, el Ojo de Horus, o Udyat "el que está completo", fue un símbolo de características mágicas, protectoras, purificadoras, sanadoras, símbolo solar que encarnaba el orden, lo imperturbado, el estado perfecto.</p>
<p><a title="Horus" href="http://es.wikipedia.org/wiki/Horus">Horus</a> era hijo de <a title="Osiris" href="http://es.wikipedia.org/wiki/Osiris">Osiris</a>, el dios que fue asesinado por su propio hermano <a title="Seth" href="http://es.wikipedia.org/wiki/Seth">Seth</a>. Horus mantuvo una serie de encarnizados combates contra Seth, para vengar a su padre. En el transcurso de estas luchas los contendientes sufrieron múltiples heridas y algunas pérdidas vitales, como la mutilación del ojo izquierdo de Horus. Pero, gracias a la intervención de <a class="mw-redirect" title="Thot" href="http://es.wikipedia.org/wiki/Thot">Thot</a>, el ojo de Horus fue sustituido por el Udyat, para que el dios pudiera recuperar la vista. Este ojo era especial y estaba dotado de cualidades mágicas.</p>
<p>Según Egiptomanía.com:</p>
<p style="margin-top:0;margin-bottom:0;text-align:left;">El                   Ojo de Horus como número fraccionario</p>
<p style="margin-top:0;margin-bottom:0;" align="center">
<p style="margin-top:0;margin-bottom:0;" align="justify">Las                   diversas partes que componen el Ojo de Horus o Udyat,                   fueron utilizadas desde muy antiguo como sistema de numeración                   fraccionario en divisiones de capacidad (medidas de cereales)                   y extensiones agrarias. Cada parte del Udyat representaría                   una fracción en la que el numerador es siempre la unidad, tal                   y como se muestra en la siguiente imagen:</p>
<p style="margin-top:0;margin-bottom:0;text-align:center;" align="justify"><img class="aligncenter" src="http://www.egiptomania.com/mitologia/imagen/udyat3.gif" alt="" width="375" height="142" /></p>
<p style="margin-top:0;margin-bottom:0;text-align:left;">
<p style="margin-top:0;margin-bottom:0;text-align:left;">El símbolo es utilizado como talismán, amuleto, hoy en día. Existen numerosas referencias a él en la cultura egipcia, en jerogíficos de las pirámides, en pergaminos, recogiendo sus propiedades y usos.</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[La revolución del lucero. (en proceso)]]></title>
<link>http://azraelcolombia.wordpress.com/?p=44</link>
<pubDate>Fri, 01 Aug 2008 15:42:14 +0000</pubDate>
<dc:creator>azraelcolombia</dc:creator>
<guid>http://azraelcolombia.wordpress.com/?p=44</guid>
<description><![CDATA[Estoy en proceso de escritura de mi nueva historia: “La revolución del lucero”. Una narración ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNoSpacing" style="text-align:justify;">Estoy en proceso de escritura de mi nueva historia: “La revolución del lucero”. Una narración llena de mitología de diferentes culturas mesclada en un drama cósmico increíble. Su protagonista es la diosa Isis encarnando el mito de Seth y Osiris. La diferencia es que tergiverso los mitos para entrelazarlos y poder lograr una historia adecuada; al igual que este drama de Seth y Osiris, en el que meto a una cuarta persona: Morrigan, diosa guerrera de la mitología celta.</p>
<p class="MsoNoSpacing" style="text-align:justify;">
<p class="MsoNoSpacing" style="text-align:justify;">Básicamente se muestra cómo Dios es víctima de una conspiración política por parte de sus hijos (los ángeles o dioses) por una decisión aparentemente errónea que tomó. Mientras abajo el hombre trata de regresar al reino del gran cielo, los “hijos de Dios” están teniendo una discusión por la tierra que el mismo Dios les ha asignado. Así, cada clan tendrá potestad sobre distintas tierras…</p>
<p class="MsoNoSpacing" style="text-align:justify;"><a href="http://fc08.deviantart.com/fs4/i/2004/269/b/e/Isis_and_Osiris_by_Neverclock.jpg"><img class="aligncenter" src="http://fc08.deviantart.com/fs4/i/2004/269/b/e/Isis_and_Osiris_by_Neverclock.jpg" alt="" width="315" height="447" /></a></p>
<p class="MsoNoSpacing" style="text-align:justify;">
<p class="MsoNoSpacing" style="text-align:justify;">Mientras pasa todo esto, Isis, una joven hermosa del clan de Ra se encuentra en medio de un triángulo amoroso entre Seth y Osiris; ambos enamorados de ella, pero con el conocimiento de su correspondencia hacia Osiris. Morrigan sin embargo, está enamorada de Seth, y esto empieza a crear una serie de planes siniestros que harán de esta historia una maraña de misterios, mentiras, verdades y problemas de todo tipo…</p>
<p class="MsoNoSpacing" style="text-align:justify;">
<p class="MsoNoSpacing" style="text-align:justify;">No se la pierdan, apenas va el primer capítulo en línea…</p>
<p class="MsoNoSpacing" style="text-align:justify;"><a href="http://www.fanfic.es/viewstory.php?sid=6221&#38;chapter=1">http://www.fanfic.es/viewstory.php?sid=6221&#38;chapter=1</a></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Partea a VI-a.  DOCTRINA MORMONĂ: DE LA IMAGINAŢIE LA IMPOSTURĂ]]></title>
<link>http://misterelemormonilor.wordpress.com/?p=26</link>
<pubDate>Thu, 31 Jul 2008 23:21:44 +0000</pubDate>
<dc:creator>anca estera</dc:creator>
<guid>http://misterelemormonilor.wordpress.com/?p=26</guid>
<description><![CDATA[

 


 
Misterele Mormonilor 
Studiu independent despre fenomenul religios SUZ 
(„Sfinţii Ultimel]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div class="Section1">
<p class="MsoNormal"><strong></strong><strong></strong></p>
<p class="MsoNormal"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></strong></p>
<div class="Section1">
<p class="MsoNormal"><strong><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO"></span></strong><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO"><span style="color:blue;"></span></span></strong></p>
<p class="MsoNormal"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:45pt;margin:0 -0.5in 0.0001pt -45pt;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Misterele Mormonilor<span> </span></span></strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO"></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:45pt;margin:0 -0.5in 0.0001pt -45pt;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Studiu independent despre fenomenul religios <span style="color:fuchsia;">SUZ</span> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:45pt;margin:0 -0.5in 0.0001pt -45pt;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">(„<span style="color:blue;">Sfinţii Ultimelor Zile</span>”)</span></p>
<p class="MsoTitle"><span lang="RO"><span> </span></span><span><span> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">6.1 Cărţile "sfinte" ale mormonilor</span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Secta mormonilor, autointitulată "<span style="color:blue;">Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Ultimele Zile</span>" consideră drept cărţi "canonice" patru volume de scrieri, pe care le numesc uneori şi "opere standard" :</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ <em><span style="color:#993300;">Sfânta Scriptură</span></em> (<span style="color:#993300;">Biblia</span>) în versiunea <em>King James Bible</em> (prescurtat: <em><span style="color:fuchsia;">KJB</span></em>), modificată;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em> (în original: <em><span style="color:blue;">Book Of Mormon</span></em> - prescurtat: <span style="color:fuchsia;">BOM</span>);</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ <em><span style="color:blue;">Doctrină şi Legăminte</span></em> (în original: <em><span style="color:blue;">Doctrine and Covenants</span></em> ­ prescurtat: <em><span style="color:fuchsia;">D&#38;C</span></em>);</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><em><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ <span style="color:blue;">Perlă de Mare Preţ</span></span></em><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (în original: <em><span style="color:blue;">Pearl Of Great Price</span></em> ­ prescurtat: <em><span style="color:fuchsia;">POGP</span></em>).</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Considerate de către mormoni cărţi inspirate "după cuvântul Domnului", ar fi de aşteptat ca<span> </span>între aceste cărţi să existe o concordanţă şi o armonie demne de o operă divină. Şi cu toate acestea, între ele există neconcordanţe doctrinare de o supărătoare stridenţă. Mai mult, există neconcordanţe şi în raport cu celelalte surse doctrinare complementare, cum ar fi: discursurile liderilor mormoni plasaţi în funcţii oficiale, cărţile de doctrină şi de învăţătură curentă ale mormonilor, precum şi "profeţiile" celor care, încă în viaţă fiind, sunt moştenitori ai poziţiei şi meseriei de "Profet", având autoritatea de a vorbi pentru Dumnezeu şi de a re-interpreta poruncile Lui anterioare. Aceste învăţături de credinţă variază în conţinut de la an la an, îndepărtându-se tot mai mult de învăţătura "standard" pe care o aflăm în cele patru cărţi zise "canonice".</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">6.1.1 Biblia contrafăcută</span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">O primă contradicţie<span> </span>între cărţile zise "canonice" o constituie poziţia oficială faţă de <em><span style="color:#993300;">Biblie</span></em>. În <em><span style="color:blue;">Perlă de Mare Preţ</span></em>, la capitolul <em><span style="color:blue;">Articolele de credinţă</span></em> <span style="color:fuchsia;">(POGP 1:8.)</span>, fondatorul mormonismului, Joseph Smith, afirmă despre <span style="color:#993300;">Biblie</span>: <span style="color:blue;">"noi credem că </span><span style="color:#993300;">Biblia</span><span style="color:blue;"> este cuvântul lui Dumnezeu atâta timp cât este tradusă corect; noi credem de asemenea că şi <em>Cartea lui Mormon</em> este cuvântul lui Dumnezeu"</span>. În <em>Cartea lui Mormon</em> citim însă că <span style="color:#993300;">Biblia</span> este incompletă, deoarece din ea lipsesc <span style="color:blue;">"multe părţi care sunt curate şi preţioase şi de asemenea multe legăminte ale Domnului au fost îndepărtate" (1 Nephi 13:26)</span>. În consecinţă, <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em> "<span style="color:blue;">este mai sigură şi mai oportună decât Biblia</span>". <span style="color:#993300;">Biblia</span> devine pentru mormoni un simplu instrument de legitimare a noilor scrieri şi învăţături, aşa cum mărturiseşte liderul mormon LeGrand Richard:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent2" style="margin-left:0.5in;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"Cunoştinţele asupra tuturor acestor lucruri, aşa cum poate constata cititorul, nu ne vin în primul rând prin citirea </span><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">Bibliei</span><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">, ci prin revelaţia Domnului în aceste ultime zile. Noi folosim Biblia pentru a arăta că aceste învăţături sunt în întregime în concordanţă cu aceasta"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (<span style="color:green;">[35], pag.128.)</span>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:31.5pt;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Aşa cum au procedat şi alte secte "întreprinzătoare", secta mormonă a publicat pentru membrii săi o <span style="color:#993300;">Biblie</span> modificată, obţinută prin adaptare după versiunea <span style="color:fuchsia;">KJB</span>. Ea este completată cu <span> </span>un ghid, un dicţionar biblic, note de subsol cu referinţe la celelalte scrieri mormone, precum şi o anexă cu extrase din <em><span style="color:blue;">Traducerea lui Joseph Smith</span></em> (<em><span style="color:blue;">Joseph Smith Translation</span></em> ­ <span style="color:fuchsia;">JST</span>).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:31.5pt;text-align:justify;text-indent:40.5pt;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Această traducere, cunoscută sub numele de <em><span style="color:blue;">Traducerea Inspirată a Bibliei</span></em> sau <em><span style="color:blue;">Versiunea Inspirată</span></em>, este mai degrabă o maltratare a textului original, căci ea nu traduce din nou textul iniţial, ci modifică traducerea deja făcută a versiunii <span style="color:fuchsia;">KJB</span>, prin omisiuni sau adăugiri care se pretind a fi primite prin inspiraţie divină. Este interesant că mormonii nu au publicat niciodată textul complet al <span style="color:fuchsia;">JST</span>, dar se folosesc de acesta din plin atât prin notele de subsol cât şi prin anexă. Poziţia oficială faţă de <em><span style="color:blue;">Traducerea Inspirată a Bibliei</span></em> poate fi sintetizată prin următoarele fraze <span style="color:green;">([36], pag. 351-352):</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:31.5pt;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"... la porunca Domnului şi în timp ce lucra sub duhul descoperirii, Profetul <em>a corectat, a revizuit</em>, <em>a modificat</em>, <em>a adăugat</em>, şi <em>a şters</em> din versiunea King James a Bibliei pentru a alcătui ceea ce este în mod obişnuit numită <em>Versiunea Inspirată a Bibliei</em>"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO">.</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3" style="margin-left:31.5pt;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"...minunatul torent de lumină şi cunoştinţă descoperit prin <em>Versiunea Inspirată a Bibliei</em> este una din cele mai mari evidenţe ale misiunii divine ale lui Joseph Smith"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO">.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:31.5pt;text-align:justify;text-indent:40.5pt;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Aşadar, traducerea constă în corectare, revizuire, modificare, adăugare şi ştergere. O mostră plină de substanţă pentru verificarea subtilităţii şi valorii de adevăr a zicătorii "<strong><em>traduttore ­ tradittore</em></strong>" ("<strong><em>traducătorul este trădător</em></strong>": joc de cuvinte în limba italiană). O evidentă ocazie de a ilustra aroganţa suficientă cu care sunt tratate avertismentele profetice privind imixtiunea neautorizată în textele sacre, aşa cum ne apare, spre exemplu, cel din Apocalipsă: <strong><em><span style="color:#993300;">"... de va mai adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu va trimite asupra lui pedepsele care sunt scrise în cartea aceasta. Iar de va scoate cineva..." (Apoc. XXII, 18, 19).</span></em></strong></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:31.5pt;text-align:justify;text-indent:40.5pt;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">O mărturisire mai clară a delictului nici că se putea: aşadar, nici vorbă de traducere, poate cuvântul "masacrare" să fie mai potrivit. Un motiv destul de serios pentru a explica adevărata poziţie (mult diferită faţă de cea oficială, de faţadă) a liderilor mormoni: o stinghereală care merge până la reticenţa de a publica această "traducere". O nouă dilemă se cerea rezolvată: pe de o parte, "<span style="color:blue;">Versiunea Inspirată</span>", nu putea fi rejectată în<span> </span>întregime fără a se admite că este o înşelăciune; pe de altă parte, dacă ar fi tipărit-o şi aprobat-o în<span> </span>întregime, mormonii s-ar fi pus singuri în faţa unor probleme insurmontabile. În realitate, conţinutul "<span style="color:blue;">Versiunii Inspirate</span>" contrazice multe din doctrinele care se predau în prezent în comunitatea mormonă. Deci mormonii nu puteau nici să accepte în<span> </span>întregime, nici să respingă în întregime "<span style="color:blue;">Versiunea Inspirată</span>" a <span style="color:#993300;">Bibliei</span>. Cu atât mai mult nu puteau să recunoască faptul că Joseph Smith ar fi făcut erori în versiunea sa "inspirată". S-a găsit atunci o scuză simplă şi eficace care pretinde, nici mai mult nici mai puţin, că opera de traducere a lui Joseph Smith de fapt nici nu fusese terminată! Mai precis, persecuţiile nu l-au lăsat s-o termine! (v. <span style="color:blue;">Doctrine of Salvation</span>, Vol.3, pag. 191). După găsirea acestei explicaţii, urmarea venea de la sine: Joseph Smith intenţiona "<span style="color:blue;">să continue lucrarea de traducere până ce ea va fi terminată</span>" <span style="color:fuchsia;">(D&#38;C, 73:4).</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:31.5pt;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Un necaz nu vine însă niciodată singur. Mormonii au omis faptul că alte afirmaţii făcute asupra acestui subiect sunt uşor diferite. Găsim, de exemplu, în <em><span style="color:blue;">History of the Church</span></em> o afirmaţie atribuită tocmai lui Joseph Smith, care spune:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:31.5pt;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"<em><span style="text-decoration:underline;">Am terminat</span></em> traducerea şi revizia </span><em><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">Noului Testament</span></span></em><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO"> pe 2 feb. 1833 şi <em>am <span style="text-decoration:underline;">pecetluit-o</span></em>, să nu fie deschisă până când va ajunge în Sion"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (<span style="color:green;">[37], Vol. 1, pag. 324</span>) (subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:31.5pt;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Într-o scrisoare datată 2 iulie 1833, semnată de Joseph Smith, Sidney Rigdon şi F.G.Williams, se întăreşte această afirmaţie:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3" style="margin-left:31.5pt;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"În aceste zile noi <em><span style="text-decoration:underline;">am terminat</span></em> traducerea </span><em><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">Scripturilor</span></span></em><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">, pentru care motiv întoarcem recunoştinţa noastră Tatălui nostru Ceresc"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (<span style="color:green;">ibid., Vol. 1, pag. 368.)</span> (subl. ns.)</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:31.5pt;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Cu alte cuvinte, "Profetul" şi "Sfinţii" din aceste ultime zile (<span style="color:fuchsia;">SUZ</span>) considerau lucrarea <strong><em>terminată</em></strong>, chiar <strong><em>pecetluită</em></strong>. Se putea trece la tipărirea ei în totalitate. Şi într-adevăr, nu lipsesc îndemnuri "profetice" nici pentru aceasta acţiune finalizatoare:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"... V-am poruncit să vă organizaţi singuri, chiar şi pentru tipărirea cuvintelor mele, <em><span style="text-decoration:underline;">totalitatea scripturilor mele</span></em>" </span><span style="font-size:16pt;color:fuchsia;" lang="RO">(<em>D&#38;C</em>, 104:58.)</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"... să-l lăsaţi</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> [pe William Law] <span style="color:blue;">de acum înainte să asculte de sfaturile slujitorului Meu Joseph ... şi <em><span style="text-decoration:underline;">să publice noua traducere</span></em> a cuvântului Meu Sfânt pentru locuitorii acestui Pământ"</span> <span style="color:fuchsia;">(<em>D&#38;C</em>, 124:89)</span> (subl. ns.)</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Şi totuşi, aceste porunci n-au fost îndeplinite niciodată. Scriitorul mormon A. Reynolds afirma: <span style="color:blue;">"De ce </span><span style="color:#993300;">Biblia</span> [este vorba de <span style="color:#993300;">Biblia</span> în versiunea mormonă, "tradusă" de Joseph Smith - n.n.] <span style="color:blue;">nu a fost publicată, rămâne încă o enigmă; desigur că Sfinţii au fost tulburaţi: ei au fost persecutaţi, dar multe alte lucrări au fost publicate: <em><span style="text-decoration:underline;">de ce nu şi Sfânta Scriptură</span></em>?"</span> <span style="color:green;">([39], pag. 32)</span>. (subl. ns.)</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Dacă Joseph Smith a fost inspirat de Dumnezeu pentru a traduce <span style="color:#993300;">Biblia</span>, ne-am aştepta să găsim că cel puţin cartea lui Isaia, revizuită de el, se află în armonie cu textul lui Isaia care se afla în Cartea lui Mormon. Chiar şi o examinare superficială arată însă că nu este deloc aşa <span style="color:green;">([24], pag. 388</span>; vezi şi paragraful 3.1 <em>Schimbări şi contradicţii în <span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em>).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">6.1.2 <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em> ­ o revelaţie inventată</span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Acest paragraf s-ar putea trata doar în câteva fraze. Este suficient să citim subtitlul acestei cărţi, apărut pe coperta ediţiilor actuale: <span style="color:blue;">"Un <em><span style="text-decoration:underline;">Alt Testament</span></em> al lui Iisus Hristos"</span> (subl. ns.) pentru a experimenta împlinirea avertismentului apostolic primit cu aproape 2000 de ani în urmă: <strong><em><span style="color:#993300;">"Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti <span style="text-decoration:underline;">altă evanghelie</span> decât aceea pe care v-am vestit-o să fie anatema!" (Gal. I, 8.)</span></em></strong> (subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Dar, pentru a nu subestima pericolele care se pot ascunde sub o titulatură atrăgătoare, se cade a zăbovi mai stăruitor asupra acestei pietre de poticnire, despre care tot Sfântul Apostol Pavel avertizează:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"><span> </span><strong><em><span style="color:#993300;">"Mă mir că aşa degrabă treceţi de la cel ce v-a chemat pe voi, prin harul lui Hristos, la <span style="text-decoration:underline;">altă evanghelie</span>, care nu este altceva, decât că sunt unii care vă tulbură şi voiesc să schimbe Evanghelia lui Hristos"</span></em></strong> <strong><em><span style="color:#993300;">(Gal. I,6-7)</span></em></strong> (subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Că Joseph Smith a modificat <em><span style="color:#993300;">Biblia</span></em> (zicând că o traduce din nou), am văzut deja în paragraful precedent. Că o voia de fapt schimbată, în sensul de a fi înlocuită cu totul, vom vedea în continuare.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Joseph Smith a pretins că la vârsta de 17 ani, în noaptea de 21 septembrie 1823, a avut o viziune minunată: un înger i-a apărut aievea şi i-a spus că nişte plăci de aur, gravate cu <span style="color:blue;">"plinătatea veşnicei Evanghelii"</span>, sunt îngropate într-un deal cunoscut sub numele de "Dealul Cumorah". Patru ani mai târziu, Joseph Smith primea încuviinţarea de la înger de a le dezgropa, iar apoi primea dezlegarea, îndemnul şi dexteritatea de a le traduce. Traducerea va fi publicată în 1830 sub numele <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em> (în original <em><span style="color:blue;">Book Of Mormon</span></em> - prescurtat <span style="color:fuchsia;">BOM</span> ).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Ce conţinea aşa-zisa "plinătate a veşnicei Evanghelii"?</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Începutul acestei cărţi se referă la două mari civilizaţii străvechi. Una, părăseşte Ierusalimul prin jurul anului 600 î.d.Hr. (exact "la timp" pentru a scăpa de grozăviile căderii Ierusalimului sub chaldei şi de exilul babilonean din anul 587 î.d.Hr.) şi ajunge, după o călătorie palpitantă, tocmai pe tărâmurile Americii. Stabilită aici, se separă cu timpul în două popoare, Nephiţii şi Lamaniţii. Cea de-a doua mare civilizaţie, Jarediţii, erau deja sosiţi în America, chiar cu mult mai devreme, încă de pe vremea Turnului Babel. După câteva sute de ani de convieţuire, toţi vor pieri însă în lupte fratricide cu excepţia Lamaniţilor, care vor fi principalii strămoşi ai amerindienilor. Evenimentul-cheie al povestirilor "traduse" de pe plăcile de aur de către Joseph Smith este misiunea personală de propovăduire a Domnului Iisus Hristos printre Nephiţi, îndată după Învierea Sa. El aduce cu Sine în America doctrinele Evangheliei, schiţează Planul de Mântuire, rânduieşte pocăinţa, botezul, primirea Duhului Sfânt, precum şi doisprezece Apostoli, dintre care trei primesc darul nemuririi veşnice. În plus, El povesteşte oamenilor ce trebuie să facă pentru a dobândi pace în această viaţă şi mântuire veşnică în viaţa viitoare.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Scrierile, incizate pe plăci de aur de către profetul-istoric al cărui nume era Mormon, au fost încredinţate de către acesta fiului său Moroni, care a adăugat câteva capitole cu mâna sa şi apoi a ascuns plăcile în Dealul Cumorah, sub o piatră mare. Ele sunt grupate în "cărţi", după modelul Bibliei, care au denumiri legate ­ de regulă­ ­ de numele prezumtivilor "autori". Repertoriul "canonic" al „cărţilor” componente este următorul:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ 1 Nephi</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ 2 Nephi</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Jacob</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Enos</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Jarom</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Omni</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Cuvintele lui Mormon</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Mosiah</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Alma</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Helaman</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ 3 Nephi</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ 4 Nephi</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Mormon</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Ether</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ Moroni</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În ziua de 21 septembrie 1823, acelaşi Moroni, acum glorificat şi înviat în spirit, apare ca înger în faţa<span> </span>profetului Joseph Smith şi-l instruieşte cu privire la plăci şi la modul de traducere a acestora în limba engleză. Joseph Smith le traduce, după afirmaţia sa, <span style="color:blue;">"cu darul şi puterea lui Dumnezeu"</span>, folosind <strong><em>Urimul</em></strong> şi <strong><em>Tumimul</em></strong>, cele două pietre minunate despre care <em>Vechiul Testament</em> relatează <strong><em><span style="color:#993300;">(Ieş. XXVIII, 30, Lev. VIII, 8 )</span></em></strong> că Marele Preot le purta pe pieptar, deasupra inimii, şi pe care Smith le "găsise" odată cu plăcile minunatede aur.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Ce mai afirmă, de data aceasta Joseph Smith însuşi, despre <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em>? El spune:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"Le-am spus fraţilor: <em><span style="text-decoration:underline;">Cartea lui Mormon</span></em> <span style="text-decoration:underline;">a fost cea mai corectă</span> dintre toate cărţile de pe pământ şi cheia de bolta a religiei noastre, iar omul va trebui să se apropie de Dumnezeu, păstrându-i învăţăturile, <em><span style="text-decoration:underline;">mai mult decât oricare altă carte</span></em>"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Iată aşadar demonstraţia: <em>Biblia</em> fusese detronată de <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em>! Iată proorocia Sfântului Apostol Pavel împlinită: <strong><em><span style="color:#993300;">"... sunt unii care vă tulbură şi voiesc să schimbe Evanghelia lui Hristos" (Gal.I,7 )</span></em></strong>!</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">O similitudine izbitoare cu poziţia preferenţială faţă de <span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span> şi faţă de „profetul” Joseph Smith o întîlnim în zilele noastre la secta autohtonă <strong><span> </span></strong><span style="text-decoration:underline;"><a title="Noul Ierusalim de la Pucioasa (NIP)" href="http://noulierusalimnip.wordpress.com/">„<em>Noul Ierusalim</em>” de la Pucioasa</a></span><strong> </strong>. Şi ei au un profet, pe „proorociţa Virginia” de la care le-a rămas o carte<em>, <span style="color:blue;">Cartea lui Verginica</span></em>, supranumită <span style="color:blue;">„Cuvântul lui Dumnezeu”</span>, pe care o consideră tot „O Altă Evanghelie a lui Iisus Hristos” şi <span> </span>din care citesc mult mai des decât din <span style="color:#993300;">Biblie</span>, şi după care se ghidează în viaţa de zi cu zi, pe motivul inventat de ei că „<em><span style="color:blue;">Dumnezeu este mereu <strong>astăzi</strong></span></em>”. Ca şi mormonii, pucioşii pretind că Sfintele Scripturi au fost grav alterate de modificări de-a lungul timpului, pierzând mult din credibilitate:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;"><strong><em><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">“ …Dar să ştiţi căci Cărţile sunt </span></em></strong><strong><em><span style="font-size:16pt;color:fuchsia;" lang="RO">de mii de ori schimbate</span></em></strong><strong><em><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">. Să ştiţi că au venit oamenii pe pământ cu multă îndrăzneală şi au şters din Cărţi ce a fost scris. Sunt Scripturi care sunt schimbate. </span></em></strong><strong><em><span style="font-size:16pt;color:fuchsia;" lang="RO">Numai una la o mie dacă mai e curată</span></em></strong><strong><em><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">. Că lumea şi chiar preoţii zic că proorocii nu au mai fost şi nu mai sunt de la Ioan. Dar uitaţi-vă că de la facerea pământului şi până la încheierea veacului acesta, Dumnezeu nu va înceta învăţătura Sa. Şi de aceea spun, </span></em></strong><strong><em><span style="font-size:16pt;color:fuchsia;" lang="RO">s-au schimbat multe Scripturi</span></em></strong><strong><em><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO"> şi oamenii de ştiinţă au scris multe minciuni. Dacă se găsesc la voi Scripturi de la Noi şi vi le cere, nu le daţi la lume, la oameni care măcelăresc. De aceea am venit la voi să vă spun să nu vă abateţi de la cale Mea…”</span></em></strong><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO"> <em>(„Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 26 octombrie 1976)</em></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Să vedem însă câtă acoperire au (sau nu au) aceste afirmaţii de îndreptăţire a<em> <span style="color:blue;">Cărţii lui Mormon</span></em>, formulate de către Joseph Smith.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Întrucât mărturia cea mai palpabilă - plăcile de aur ­ a dispărut, acestea fiind restituite îngerului (după afirmaţia lui Joseph Smith) îndată după traducere, apărea ca necesară o altă mărturie. S-au găsit în acest scop trei, apoi încă opt "martori oculari" care au acceptat să afirme în scris că au fost de faţă<span> </span>atunci când Joseph Smith a arătat plăcile, iar ei au văzut scrierea, o scriere "<span style="color:blue;">curioasă, făcută de mână</span>". Ce este mai puţin cunoscut, chiar şi de către cei mai<span> </span>mulţi mormoni din zilele noastre, este faptul că <span style="color:blue;">"unii dintre martorii <em>Cărţii lui Mormon</em>, care la început au pretins că au ţinut în mână plăcile şi au conversat cu îngerul, au fost cuprinşi mai târziu de dubii şi de necredinţa că ar fi văzut vreodată un înger"</span>. Să notăm că această surprinzătoare afirmaţie aparţine însuşi lui Brigham Young, al 2-lea preşedinte al mormonilor, fiind publicată în <span style="color:fuchsia;">JOD</span>, vol.7, pag. 164! Mai mult, după organizarea sistemului de conducere prin intermediul a "12 apostoli", o puternică şi neaşteptată "apostazie" i-a cuprins pe o parte din conducătorii mormoni, inclusiv pe primii trei martori. Drept consecinţă, aceştia au fost excomunicaţi din "biserică". Martin Harris (unul dintre cei trei "martori" ) l-a acuzat apoi pe Joseph Smith de "<span style="color:blue;">minciună şi moravuri uşoare</span>". O întrebare legitimă se pune: oare de ce totuşi, fiecare nouă ediţie a <em><span style="color:blue;">Cărţii lui Mormon</span></em> reproduce în continuare pe primele pagini această "<span style="color:blue;">Mărturie a celor trei martori</span>", îndată ce ei au fost între timp excomunicaţi? Singura explicaţie logică este nevoia acută de acest ”document-mărturie”, pentru preţioasa impresie pe care o lasă cititorului neavizat. O subtilă, deşi neonorabilă, capcană pentru curioşi şi naivi.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">David Whitmer, unul dintre cei trei martori ai <em><span style="color:blue;">Cărţii lui Mormon</span></em>, a făcut ulterior această declaraţie: <span style="color:blue;">"Dacă voi credeţi mărturia mea despre <em>Cartea lui Mormon</em>, dacă voi credeţi că Dumnezeu a vorbit cu noi, cei trei martori, cu însăşi vocea Sa, atunci vă voi spune că în iunie 1838, Dumnezeu mi-a vorbit din nou cu vocea Sa din ceruri, şi <span style="text-decoration:underline;">mi-a spus să mă separ de Sfinţii Ultimelor Zile</span>; pentru ce mi-au făcut mie, aşa trebuie să le fac eu lor. În vara lui 1838, căpeteniile bisericii şi mulţi membri <span style="text-decoration:underline;">au căzut adânc în greşeală şi în orbire</span>..."</span> <span style="color:green;">([40],pag.27-28.)</span> (subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Cele două "mărturii" ale lui David Whitmer, chiar dacă sunt separate în timp de 15 ani, pot avea la o analiză conjugată patru şi numai patru valori de adevăr distincte:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">1) ambele mărturii sunt false. În acest caz, falsitatea primei mărturii prevalează pe a doua, fiind catastrofală pentru credibilitatea doctrinei mormone;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">2) prima mărturie este falsă, iar a doua este adevărată. Tragedia este şi mai mare, "biserica" mormonă este pur şi simplu "desfiinţată" din interior de către minciuna lui David Whitmer;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">3) ambele mărturii sunt adevărate. Acest caz ne conduce la concluzia că "biserica" mormonă, chiar dacă a fost la început agreată de Dumnezeu,<span> </span>dar căzând apoi în "greşeală şi în orbire", a fost părăsită de inspiraţia divină şi a apostaziat. Fiind în orbire, ea nu mai poate aduce oamenilor lumina Mântuirii;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">4) prima mărturie este adevărată, iar a doua este falsă. Această ultimă combinaţie posibilă (ca şi cea de-a doua, de altfel) pun sub semnul întrebării credibilitatea şi onestitatea martorului, apărând paradoxul că un adevăr să fie justificat ulterior prin intermediul unei<span> </span>minciuni, ambele provenind de la acelaşi autor, care este şi astăzi cotat drept „martor” credibil.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Istoria ne-a obişnuit însă că adevăraţii martori ai lui Hristos să-şi dea viaţa pentru adevăr, căci El este Adevărul. Iar <strong><em><span style="color:#993300;">"... diavolul ... este mincinos şi părintele minciunii" (Ioan VIII,44)</span></em></strong>. Cu alte cuvinte, dacă David Whitmer ar fi fost un martor adevărat al lui Dumnezeu şi nu al diavolului, dacă ar fi fost un om care să merite a vedea cu ochii pe îngeri şi a auzi cu urechile pe Dumnezeu ­ aşa cum el însuşi a pretins ­ ar fi spus totdeauna adevărul.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Oliwer Cowdery, primul martor al <em><span style="color:blue;">Cărţii lui Mormon</span></em>, a părăsit "biserica" mormonilor practicând restul vieţii în biserica protestantă metodistă din Ohio.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">David Whitmer, al doilea martor, cunoscut ca un om credul, i-a părăsit şi el pe mormoni, la care nu s-a mai întors niciodată.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Martin Harris, al treilea martor, era binecunoscut în antecedente printr-o credulitate şi labilitate neobişnuită (fusese întâi quaker, apoi universalist, apoi restauraţionist, apoi baptist, apoi prezbiterian şi, în fine, mormon. Ca mormon, el îşi mai schimbă convingerile religioase de încă opt ori(!!), aderând la diverse grupări dizidente de mormoni sau de shakeri. Însăşi soţia lui îl caracterizează drept "<span style="color:blue;">mincinos</span>" <span style="color:green;">([41], vol. 2, pag. 2-4).</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Despre adeziunea lui Harris la shakeri, Phineas H. Young (fratele lui Brigham Young) şi alţi lideri ai organizaţiei mormone din Kirtland îi scriau lui Brigham Young în decembrie 1844:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"Există prin aceste locuri tot soiul de învăţături. Martin Harris este un ferm credincios în shakerism şi zice că mărturia acestei credinţe este mai mare decât cea care a fost pentru <em>Cartea lui Mormon</em>".</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Ceea ce l-a determint pe Harris să migreze de la mormoni la shakeri a fost probabil multitudinea de "mărturii scrise" care atestă, sub semnătură, credinţa shakerilor. Shakerii, sau "tremuricii", sau "urmaşii Annei Lee", cred că ­ cităm ­ : <span style="color:blue;">"Hristos şi-a făcut a doua apariţie pe Pământ, într-o femeie aleasă pe nume Anne Lee şi recunoscută de către noi că Mama noastră Binecuvântată, în lucrarea de Răscumpărare".</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Tremuricii, evident, nu cred în <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em>, căci au propria lor carte intitulată: <span style="color:blue;">"Un Sfânt, Sacru şi Divin Sul şi Carte, de la Domnul Dumnezeul Cerurilor, pentru Locuitorii Pământului"</span>. Mai mult de 60 de persoane au depus "mărturie" pentru această "carte", ceea ce pentru Harris se pare că a fost un argument zdrobitor. Deşi nu toţi martorii menţionează apariţia îngerilor, unii dintre ei povestesc despre mulţi îngeri care i-ar fi vizitat. O femeie povesteşte despre opt viziuni diferite; şi asta în timp ce Joseph Smith a avut doar trei martori care au văzut îngerul! (unul dintre ei fiind chiar Harris). Iar tremuricii au peste 100 pagini pline cu mărturii! Este evident că această variantă l-a copleşit pe Harris, care a ales "Sulul şi Cartea Sacră" drept adevărată revelaţie divină, abandonând fără pic de remuşcări <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em>. Despre noua opţiune a lui Harris cităm o afirmaţie atribuită lui Clark Braden:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"Harris a declarat în mod repetat că el a avut tot atât de multă claritate pentru cartea shakerilor cât a avut şi pentru Cartea lui Mormon"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> <span style="color:green;">([41],pag.173)</span>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În aceste condiţii, cum mai putem crede în seriozitatea mărturiei iniţiale a lui Harris, un ins atât de instabil şi uşor influenţabil de către oameni? Şi totuşi această mărturie a lui Harris rămâne la loc de cinste în fiecare ediţie nou tipărită a <em><span style="color:blue;">Cărţii lui Mormon</span></em>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În ce priveşte posibila apariţie a îngerului, să fim îngăduitori şi s-o credem, amintindu-ne de spusele Sfântului Apostol Pavel: "... nu este de mirare, deoarece însuşi Satana se preface în înger al luminii" (<em>II Cor</em>. XI, 14).</span></p>
<h1 style="text-align:left;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;font-weight:normal;" lang="RO">Procedeul „mărturiilor multiple” a fost recent experimentat (cu un succes mediocru) şi pe meleagurile noastre. Secta <span style="text-decoration:underline;"><a title="Noul Ierusalim de la Pucioasa (NIP)" href="http://noulierusalimnip.wordpress.com/">„<em>Noul Ierusalim</em>” de la Pucioasa</a></span> a vehiculat intens în ultimii 20 de ani minciuna<span> </span>că „14 adepţi aud Cuvântul lui Dumnezeu”, când de fapt nu-l auzea niciunul, ci toate „scrierile sfinte” erau produsul inventat al liderilor sectei, restul fiind nişte simpli „martori mincinoşi”.</span></h1>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">6.1.3 <span style="color:blue;">Doctrină şi Legăminte</span></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În 1833, primele 65 "revelaţii" ale lui Joseph Smith au fost tipărite sub titlul <em><span style="color:blue;">Cartea Poruncilor pentru Guvernarea Bisericii lui Hristos</span></em>. Doi ani mai târziu, această carte era retipărită sub titlul <em><span style="color:blue;">Doctrină şi Legăminte ale Bisericii Sfinţilor din Ultimele Zile</span></em> (cu titlul uzual, în original: <em><span style="color:blue;">Doctrine and Covenants</span></em>, prescurtat <em><span style="color:fuchsia;">D&#38;C</span></em>). Versiunea actuală (ediţia tipărită în 1992) conţine 138 de secţiuni şi două "<span style="color:blue;">Declaraţii Oficiale</span>". Secţiunile sunt, în majoritate, subtitrate ca "<span style="color:blue;">revelaţii date prin Joseph Smith, Profetul</span>". Excepţii mai importante sunt:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ secţiunea 135, care conţine versiunea oficială a uciderii lui Joseph Smith (considerată de către mormoni "martiraj");</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ secţiunea 136, prezentată drept "<span style="color:blue;">Cuvântul şi Voinţa Domnului, date prin<span> </span>preşedintele Brigham Young</span>";</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ secţiunea 138, intitulată "<span style="color:blue;">Viziunea asupra Învierii Morţilor</span>", adoptată în anul 1979.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În contrast cu <span style="color:fuchsia;">BOM</span>, care are ca preocupare principală tratarea unor subiecte cu caracter istoric, cartea <em><span style="color:fuchsia;">D&#38;C</span></em> este o colecţie de învăţături de credinţă şi instrucţiuni practice, inclusiv concepte originale precum botezul morţilor, mariajul celest, poligamia, etc. Cele două <em><span style="color:blue;">Declaraţii Oficiale</span></em> se referă la abolirea practicii poligamiei (în 1890) şi respectiv la acceptarea la preoţie a bărbaţilor de rasă neagră (în 1978.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Întrucât <em><span style="color:fuchsia;">D&#38;C</span></em> conţinea inclusiv revelaţiile din prima versiune, intitulată <em><span style="color:blue;">Cartea Poruncilor pentru Guvernarea Bisericii lui Hristos</span></em><span style="color:blue;"> </span>(cu titlul uzual, în original: <em><span style="color:blue;">Book Of Commandments</span></em>, prescurtat <span style="color:fuchsia;">BOC</span>) ne-am aştepta să regăsim aceste revelaţii în ambele scrieri şi în exact aceeaşi formă. În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa. David Whitmer, unul dintre "cei trei martori" ai cărţii <span style="color:fuchsia;">BOM</span>, făcea următoarea afirmaţie în legătură cu această neconcordanţă:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"Unele dintre revelaţii, aşa cum apar astăzi în cartea <em>Doctrină şi Legăminte</em>, au fost schimbate şi adăugate, unele dintre<span> </span>schimbări fiind de cea mai mare importanţă încât înţelesul lor este în<span> </span>întregime schimbat în unele subiecte foarte importante; aşa încât dacă Domnul Şi-a schimbat părerea la câţiva ani după ce a dat revelaţiile, şi după ce a poruncit slujitorilor Săi o revelaţie, ca prefaţă<span> </span>la a sa <em>Carte a Poruncilor</em>, care spune: «Iată, Eu sunt Dumnezeu şi v-am spus vouă: Aceste porunci sunt de la Mine!»... «Cercetaţi aceste porunci, căci ele sunt adevărate şi credincioase». Revelaţiile au fost corect tipărite în <em>Cartea Poruncilor</em>! ... Dar în iarna lui 1834 ei au văzut că unele din revelaţiile din <em>Cartea Poruncilor</em> au fost schimbate, deoarece capii bisericii au mers prea departe, şi au făcut lucruri în care ei au mers deja înainte cu unele din revelaţiile iniţiale. Aşa încât cartea <em>Doctrină şi Legăminte</em> a fost tipărită în 1835, şi unele dintre revelaţii s-au schimbat şi au fost adăugate" </span><span style="font-size:16pt;" lang="RO">(fragmente din scrisoarea lui David Whitmer, publicată în ziarul Saints Herald, 5 Feb. 1887).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Dincolo de limbajul încâlcit, aproape agramat, al lui David Whitmer, transpare un adevăr evident: faţă de textul iniţial au fost operate<span> </span>schimbări atât de importante şi de îndrăzneţe, încât au deranjat chiar pe unul dintre fondatorii credinţei mormone ­ chiar dacă acesta este tentat să creadă că "<span style="color:blue;">Domnul şi-a schimbat părerea la câţiva ani după ce a dat revelaţiile</span>". Domnul sa fie autorul real al schimbărilor, sau "<span style="color:blue;">capii bisericii care au mers prea departe</span>"? Deşi Whitmer nu este prea lămurit, este limpede că Dumnezeu nu poate fi caracterizat prin instabilitate şi prin şovăială, ci prin credincioşie faţă<span> </span>de cuvântul Său. Cei ce au operat schimbările nu pot fi decât aceia care "<span style="color:blue;">au mers prea departe</span>". Atât de departe încât, în afară de miile de<span> </span>schimbări care au fost făcute în revelaţiile publicate la început sub titlul <em><span style="color:fuchsia;">BOC</span></em> sau în alte publicaţii mormone din acele vremuri, un capitol<span> </span>întreg referitor la căsătorie a fost îndepărtat fără nici o explicaţie; de asemenea, capitolul "<span style="color:blue;">Prelegeri despre credinţă</span>" care conţinea 70 de pagini în prima ediţie, cea din 1835, din <em><span style="color:fuchsia;">D&#38;C</span></em>, a fost complet îndepărtat din ediţiile ulterioare. Paradoxal, deşi mormonii recunosc că aceste capitole au fost eliminate, nu recunosc şi faptul că în revelaţiile tipărite în prezent în <em><span style="color:fuchsia;">D&#38;C</span></em> au fost făcute inclusiv<span> </span>schimbări de fond. Omisiunile nu sunt oare<span> </span>schimbări de fond?</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Pe de altă parte, toate aceste modificări ­ şi au fost recenzate mai multe mii (!!) de cuvinte adăugate, şterse sau schimbate ­ au fost făcute doar în 140 de ani! Ce s-ar fi întâmplat cu <em>Biblia</em> dacă ar fi suferit<span> </span>schimbări în acelaşi ritm? Ar mai fi avut vreo tangenţă cu textele iniţiale? Din fericire, bisericile despre care o "profeţie" a lui Joseph Smith spune că toate, fără excepţie, "<span style="color:blue;">sunt greşite</span>" (<em><span style="color:fuchsia;">JSH</span></em><span style="color:fuchsia;">, 1:19</span>) au avut grijă să păstreze nealterată <em><span style="color:#993300;">Sfânta Scriptură</span></em> mai mult de 2000 de ani. Cea mai recentă confirmare a acestui fapt o constituie manuscrisele descoperite la Qumran (lângă Marea Moartă) în anul 1947, despre care s-a constatat că provin din anul 100 î.d.Hr . <span style="color:green;">([46], Vol. 6, pag. 41a-41b)</span>. Cercetările au arătat că: "...ele sunt extrem de apropiate de textul cu care suntem familiari" <span style="color:green;">([47], pag. 264)</span>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">6.1.4 <span style="color:blue;">Perlă de Mare Preţ</span></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Această scriere "canonică" mormonă (în original‚ <em><span style="color:blue;">Pearl of Great Price</span></em>‚ prescurtat <span style="color:fuchsia;">POGP</span>), de o întindere ceva mai mică (61 de pagini în ediţia din 1992) este o colecţie de scrieri intitulate:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">a) <em><span style="color:blue;">Cartea lui Moise</span></em></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">b) <em><span style="color:blue;">Cartea lui Avraam</span></em></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">c) <em><span style="color:blue;">Evanghelia după Matei</span></em></span></strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> ("revizuită" de Joseph Smith)</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">d) <em><span style="color:blue;">Istoria lui Joseph Smith</span></em></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">e) <em><span style="color:blue;">Articolele de credinţă</span></em></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">a) <em><span style="color:blue;">Cartea lui Moise</span></em></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><em><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">Cartea lui Moise</span></em><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (în original <em><span style="color:blue;">The Book of Moses</span></em>‚ ­ denumirea prescurtată: <em><span style="color:blue;">Moses</span></em>) este o transcriere după <em>Cartea Facerii</em> din <em>Vechiul Testament</em>, luată din versiunea <span style="color:fuchsia;">KJB</span>. Conţine opt capitole "revelate" lui Joseph Smith în perioada iunie 1830 ­ februarie 1831.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Cu toată grija pe care o presupune o "transcriere", în această carte apar inserate învăţături cu totul inedite: cum Satan devine diavol (<span style="color:blue;">Moses 4:1</span> ); cum omul a fost creat spirit în preexistenţa sa corporală (<span style="color:blue;">Moses 3:5 ; 6:51</span> ); cum neascultarea primilor oameni a fost necesară pentru a determina procrearea umană (<span style="color:blue;">Moses 5:11</span> ); cum<span> </span>Adam a fost botezat, primind Duhul lui Dumnezeu şi fiind "<span style="color:blue;">născut în Spirit</span>" (<span style="color:blue;">Moses 6:64-65</span> ); cum şi ce predica Enoh oamenilor (<span style="color:blue;">Moses 7:1-69</span> ); profeţiile lui Matusalem (<span style="color:blue;">Moses 8:3-4</span> ); evanghelia lui Noe (<span style="color:blue;">Moses</span> 8:19-24).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">b) <em><span style="color:blue;">Cartea lui Avraam</span></em></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><em><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">Cartea lui Avraam</span></em><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (în original <em><span style="color:blue;">The Book of Abraham</span></em>‚ ­ denumire prescurtată <em><span style="color:blue;">Abraham</span></em>) se pretinde a fi o traducere a unui papirus provenind din catacombele Egiptului, scris de mâna lui Avraam, pe vremea când el era în Egipt. În mod cu totul neaşteptat, papirusul este real şi există, având chiar propria sa istorie. La început el a fost obţinut de Joseph Smith în 1835 în urma unei expoziţii organizată în Kirtland, statul Ohio, unde fusese expus împreună cu câteva mumii egiptene. După ce a fost "tradus " de către Joseph Smith, papirusul a dispărut pur şi simplu o lungă perioadă, timp în care s-a crezut că fusese distrus în marele incendiu din Chicago, în anul 1871. În 1966 el este redescoperit în Muzeul Metropolitan din New York şi identificat atât de savanţii muzeului cât şi de liderii mormoni că fiind acelaşi după care s-a "tradus" <em><span style="color:blue;">Cartea lui Avraam</span></em>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Cercetat cu atenţie de egiptologi, atât mormoni cât şi ne-mormoni, papirusul s-a dovedit a fi de fapt o porţiune transcrisă din "Cartea Viilor" (scriere egipteană derivată din mai cunoscuta "Carte a Morţilor"), un text funerar păgân fără absolut nici o legătură cu Avraam. Traducerea corectă nu prezenta de altfel nici cea mai mică asemănare cu <em><span style="color:blue;">Cartea lui Avraam</span></em> a lui Joseph Smith.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Este important de reţinut că această <em><span style="color:blue;">Carte a lui Avraam</span></em> a fost una din sursele doctrinei rasiale mormone îndreptate împotriva negrilor. Deşi această doctrină a fost rejectată într-un târziu (abia în anul 1978.), când printr-o <em><span style="color:blue;">Declaraţie Oficială</span></em> mormonii renunţau la interdicţia impusă negrilor de a avea acces la preoţie, este interesant de observat că izvoarele ei nu au fost încă abandonate. Chiar fiind adoptată <em><span style="color:blue;">Declaraţia Oficială</span></em>, putem citi în ediţia din februarie 1992 a cărţii <span style="color:fuchsia;">POGP</span>, la pag. 31, următoarele paragrafe:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO"><span> </span>"[...] 21. Şi acum, acest rege al Egiptului era urmaş din coapsele lui Ham, şi era un părtaş al sângelui Canaaniţilor prin naştere.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">22. Din acest strămoş s-au născut toţi egiptenii, şi astfel sângele Canaaniţilor s-a păstrat în acest ţinut.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">23. Ţinutul Egiptului fiind la început descoperit de o femeie, care era fiica lui Ham, şi fiica lui Egyptus, care în Chaldeeană înseamnă Egipt, ceea ce semnifică "interzis".</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">24. Când această femeie a descoperit ţinutul, acesta era sub apă, dar după aceea şi-a aşezat fiii săi aici; şi de aceea, din Ham s-a răspândit acea rasă care a păstrat blestemul pe pământ...</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">25. Faraon, fiind un om drept, şi-a stabilit regatul şi şi-a judecat neamul cu înţelepciune şi dreptate în toate zilele, căutând zelos să imite acea rânduială statornicită de părinţi în primele generaţii, în zilele domniei primului patriarh, chiar în domnia lui Adam, şi asemenea cea a lui Noe, Tatăl său (al lui Ham, n. n.) care l-a binecuvântat cu binecuvântarea pământului şi cu binecuvântarea înţelepciunii, dar <em><span style="text-decoration:underline;">l-a blestemat</span></em><span style="text-decoration:underline;"> în ceea ce priveşte preoţia</span>..." (<em>Abraham</em> 1:21-26 )</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În teologia mormonă s-a afirmat încă de la început că pielea neagră este un blestem al lui Dumnezeu dat anumitor oameni răi. Joseph Smith a stabilit cu fermitate că negrii sunt descendenţi ai lui Cain. În "<span style="color:blue;">History of the Church</span>" (<span style="color:blue;">Istoria Bisericii</span>), vol. 4, pag. 501, citim:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"... Indienii au motive mai mari a se plânge de tratamentul albilor, decât negrii, sau <em><span style="text-decoration:underline;">fiii lui Cain</span></em>"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În <em><span style="color:blue;">Doctrina Mormonă</span></em> citim:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"Ca rezultat al răzvrătirii sale, Cain a fost blestemat să aibă pielea întunecată; el a devenit tatăl tuturor negrilor..."</span><span style="font-size:16pt;color:green;" lang="RO"> ([36], pag. 102 )</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Ce s-a întâmplat după potop? "Apostolul" mormon Erastus Snow arăta că: <span style="color:blue;">"urmaşii lui Ham au moştenit blestemul şi asta deoarece ­ după cum învaţă o revelaţie ­ o parte din sângele lui Cain s-a amestecat cu cel al familiei lui Ham, şi astfel ei au perpetuat acel păcat" </span>(<em><span style="color:fuchsia;">JOD</span></em><span style="color:fuchsia;">, vol. 21, pag. 370</span>).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În <em><span style="color:blue;">Doctrina Mormonă</span></em>, la pag. 477, Bruce R. McConkie spune că: <span style="color:blue;">"Ham, fiul lui Noe, s-a căsătorit cu Egyptus, o descendentă a lui Cain, astfel păstrând seminţia neagră după potop"</span>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Cine este această Egyptus? Biblia arată că nimeni nu a scăpat de potop în afară de Noe şi familia sa.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Dar poate cea mai şocantă poziţie faţă de rasa neagră o formulează John Taylor, al treilea<span> </span>preşedinte<span> </span>al "Bisericii Mormone", care afirmă că un descendent al lui Cain a trecut de potop astfel că diavolul să poată fi reprezentat „corespunzător” pe pământ:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"De ce, de fapt, trebuie să avem un diavol? De ce nu l-a ucis Domnul cu mult în urmă? Pentru că El n-ar fi putut s-o facă. El <em><span style="text-decoration:underline;">avea nevoie</span></em> de diavol şi de un mare număr din cei care fac poruncile lui, tocmai pentru a păstra omul drept, ca noi să învăţăm să plasăm dependenţa noastră de Dumnezeu şi să credem Lui, să urmăm legile Lui şi să-I păstrăm legămintele. Când el a distrus locuitorii lumii antediluviene, El a tolerat ca un descendent al lui Cain să treacă de potop pentru ca el să poată fi în mod corespunzător reprezentat pe pământ"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (<em><span style="color:fuchsia;">JOD</span></em><span style="color:fuchsia;">, vol. 23, pag. 336</span>) (subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Dincolo de faptul că a afirma că Dumnezeu <em>are nevoie</em> <em>de diavol</em> este o imensă prostie (căci Dumnezeu cel Atotputernic n-are nevoie de nimic!) se pretinde cu alte cuvinte, că descendenţii cu piele neagră ai lui Cain sunt nici mai mult, nici mai puţin, unelte ale diavolului şi reprezentanţii acestuia pe pământ. Asta doar până în 1978, când lucrurile se schimbă peste noapte: preşedintele mormon Kimball lansează o nouă "revelaţie" privind negrii, care o contrazice pe prima:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"... în consecinţă, toţi bărbaţii sănătoşi, membri ai bisericii, pot fi primiţi în preoţie indiferent de rasă sau culoare"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (<em>Deseret News</em>, 9 iunie 1978, pag. 1A).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Pentru a cântări greutatea acestei "lovituri de teatru", este suficient să o comparăm cu poziţia asupra aceleiaşi probleme exprimată cu doar 11 ani mai devreme, în 1967, de N. Eldon Tanner, un membru al primei preşedinţii mormone:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"Biserica nu are intenţia de a-şi schimba doctrina asupra negrilor. De-a lungul istoriei bisericii originale creştine, negrii nu au deţinut niciodată preoţia. Cu adevărat, nimic nu ne poate face să schimbăm aceasta. Este o lege a lui Dumnezeu"</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (Seattle Magazine, dec.1967, pag.60).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Asupra seriozităţii acestor poziţii contradictorii nu se merită a mai face vreun comentariu.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">c) <em><span style="color:blue;">Evanghelia după Matei</span></em></span></strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> ("revizuită" de Joseph Smith)</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Aceasta este de fapt un fragment transcris din aşa-zisa "<span style="color:blue;">Traducere Inspirată a Bibliei</span>", numită şi "<span style="color:blue;">Versiunea Inspirată</span>", realizată de Joseph Smith în 1831, dar nepublicată vreodată în<span> </span>întregime, şi anume cap. XXIII, 39-41 şi XXIV, 1-56 din <em><span style="color:blue;">Evanghelia după Matei</span></em>. Despre această "traducere" am văzut în paragraful 2.1.1 cât de "inspirată" a putut fi. În ce priveşte "revizuirea" <em><span style="color:blue;">Evangheliei după Matei</span></em>, ea reproduce destul de exact pasajele corespondente din "<span style="color:blue;">Traducerea Inspirata a Bibliei</span>". Textul fiind de o întindere destul de restrânsă, nu este caracteristic pentru genul de intervenţii "în forţă" realizate de Joseph Smith în restul traducerii.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Spre deosebire de liderii mormoni, o sectă a sectei, autointitulată "<span style="color:blue;">Biserica Sfinţilor Ultimelor zile Restaurată</span>", a publicat totuşi în<span> </span>întregime "<span style="color:blue;">Versiunea Inspirată</span>" a lui Joseph Smith, deşi în prezent şi istoricii acestei secte derivate sunt pe cale de a o repudia. Relativ la textul din <em><span style="color:blue;">Evanghelia după Matei</span></em>, Richard P. Howard <span style="color:green;">([48],pag.86 )</span> afirmă:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">"În orice caz, alterările textului King James în Matei,24 al <em>Noii Traduceri</em> nici nu adaugă din punct de vedere cantitativ la text, nici nu elucidează implicaţiile teologice ale textului mateean".</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">d) <em><span style="color:blue;">Istoria lui Joseph Smith</span></em></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Având în original titlul "<span style="color:blue;">Joseph Smith History</span>" (prescurtat, <span style="color:fuchsia;">JSH</span>), ea este subtitrată "<span style="color:blue;">Extrase din Istoria lui Joseph Smith, Profetul</span>", şi reprezintă partea de început (vol. 1, cap. 1-5) a scrierii de mare anvergură intitulată <em><span style="color:blue;">Istoria Bisericii</span></em> (în original : <em><span style="color:blue;">History of the Church</span></em> ­ prescurtat <em><span style="color:fuchsia;">HOC</span></em>). Din motive întemeiate pe interese nu prea corecte (vezi paragraful 3.3 ­ <em><span style="color:blue;">Schimbări în Istoria Bisericii</span></em>), restul cărţii <em><span style="color:fuchsia;">HOC</span></em> nu şi-a găsit loc în repertoriul "canonic" al scrierilor mormone.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Această poveste, realizată de însuşi Joseph Smith, relatează începuturile alegerii şi chemării sale la predicarea şi "restaurarea" creştinismului. În ordine cronologică, evenimentele mai importante sunt:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">1) prima viziune a lui Joseph Smith;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">2) vizitele îngerului Moroni;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">3) primirea şi traducerea plăcilor de aur;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">4) călătoria lui Martin Harris la New York City cu o transcriere a caracterelor "egiptene reformate", preluate din <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em>, la profesorii Charles Anthon şi Dr. Mitchell, pentru a obţine de la aceştia confirmarea veridicităţii traducerii operate de Joseph Smith,</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">5 ) primirea de către Joseph Smith şi Oliver Cowdery a preoţiei aaronice, direct prin intermediul lui Ioan Botezătorul,</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">6 ) primirea "Spiritului Profetic", după ce Joseph Smith şi Oliver Cowdery se botează reciproc, unul pe altul. Să nu uităm în context că, tot pe meleagurile americane, "Spiritul Profetic" se încarnase deja în anul 1827 în persoana "vizionarei" Hellen White, cea care urma să fie restauratoarea din faliment a doctrinei advente. Suflul concurenţial, care a adus multe progrese materiale Americii, pătrundea deci şi în viaţa religioasă americană. Nu însă că să-i unească pe credincioşi, "ca toţi sa fie una", ci parcă să-i risipească şi mai straşnic.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.5in;text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">e) <em><span style="color:blue;">Articolele de credinţă</span></em></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Ultima carte "canonică", intitulată <em><span style="color:blue;">Articolele de credinţă ale Bisericii lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Ultimele Zile</span></em> se întinde pe mai puţin de două pagini şi reprezintă un fel de "crez", destul de îndepărtat ca formă şi conţinut de <em><span style="color:#993300;">Simbolul de credinţă</span></em> niceeo-constantinopolitan. Versiunea originală, realizată în 1842, este inclusă într-o scrisoare adresată de către Joseph Smith lui John Wentworth de la ziarul Chicago Democrat. Între timp, cele 13 articole de credinţă au fost completate cu trimiteri conţinând note de subsol.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Există şi aici o discrepanţă<span> </span>între intenţie şi faptă. Misionarii mormoni prezintă <em><span style="color:blue;">Articolele de credinţă</span></em><span style="color:blue;"> </span>ca un rezumat al convingerilor religioase mormone. Cunoscătorii aspectului practic, real, al acestor convingeri, ştiu însă că o bună parte a lor este de fapt clasată şi nu reprezintă doctrina mormonă actuală. Pentru a mări parcă la maximum confuzia, James E. Talmage, scriitor mormon, publică propriile "<span style="color:blue;">Articole de Credinţă</span>" (Salt Lake City, ediţia din 1952, apoi cea din 1987) care prezintă actuala doctrină mormonă, mult extinsă şi oarecum diferită de cea lansată de Joseph Smith în versiunea originală.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Ce "noutăţi" aduce însă acest capitol din <span style="color:fuchsia;">POGP</span>? Să zăbovim doar asupra celor mai importante:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">Art. 2: "Noi credem că oamenii vor fi pedepsiţi pentru propriile păcate şi nu pentru greşeala lui Adam".</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><em><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">Sfânta Scriptură</span></em><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> confirmă însă prezenţa în om şi a efectelor păcatului originar:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><strong><em><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">"Dar văd în mădularele mele o altă lege, luptându-se împotriva legii minţii mele şi făcându-mă rob legii păcatului, <span style="text-decoration:underline;">care este în mădularele mele</span>". (Rom. VII, 23)</span></em></strong><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO"> </span><span style="font-size:16pt;" lang="RO">(subl. ns.).</span></p>
<p class="MsoBodyText" style="text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">De aici rezultă că până şi propriile păcate sunt influenţate de acea "lege a păcatului care este în mădularele mele", apărută nu altfel decât prin neascultarea lui Adam şi a Evei.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">Art. 6: "Noi credem într-o astfel de organizare care există în Biserica Primitivă, şi anume: apostoli, profeţi,<span> </span>pastori,<span> </span>învăţători, evanghelişti, ş.a.m.d."</span></p>
<p class="MsoBodyText" style="text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Este adevărat, aşa a fost la început. Dar după cuvântul <em><span style="color:#993300;">Scripturii</span></em>, Cel ce a rânduit aceste demnităţi a fost Însuşi Fiul lui Dumnezeu <strong><em><span style="color:#993300;">(Efes. IV, 10-12)</span></em></strong>, pentru necesităţile vremii. Dintre acestea, numai preoţia este perpetuată,<span> </span>prin punerea mâinilor:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><strong><em><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">"Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, că să îndreptezi cele ce mai lipsesc şi să aşezi preoţi prin cetăţi, precum ţi-am rânduit" (Tit I,5).</span></em></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Această formulare: "<strong><em><span style="color:#993300;">ţi-am rânduit</span></em></strong>", presupune deja o decantare, o clarificare definitivă a necesităţilor de organizare a Bisericii. Or, demnităţile de apostol, de profet, de învăţător, de evanghelist, nu mai apar enunţate, deci ele nu mai sunt necesare, pe de o parte deoarece fundamentul doctrinar al Bisericii era deja stabilit cu limpezime, iar pe de alta, deoarece predicarea <em>Evangheliei</em> şi învăţătura revenea de acum încolo tot preotului:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><strong><em><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">"Preoţii ce-şi ţin bine dregătoria să se învrednicească de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc în cuvânt şi învăţătură" (I Tim. V, 17).</span></em></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Este evident că regresia spre funcţii de început ale Bisericii (apostoli, profeţi) este introdusă în <em><span style="color:#993300;">Articolele de credinţă</span></em> mormone în mod intenţionat, că să justifice o situaţie de fapt, impusă deja de o voinţă omenească, de o persoană dornică de a se împărtăşi ea însăşi din privilegiile de cinstire cuvenite acestor funcţii.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Fenomenul se regăseşte în zilele noastre şi la noi, la secta <span style="text-decoration:underline;"><a title="Noul Ierusalim de la Pucioasa (NIP)" href="http://noulierusalimnip.wordpress.com/">„<em>Noul Ierusalim</em>” de la Pucioasa</a></span> , care promovează funcţii precum „prooroc”, „păstor”, „străjer”, „călăuză”, tot pentru a diminua rolul legitim şi responsabil al preotului dintr-o comunitate creştină.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">Art. 8: "Noi credem că Biblia este cuvântul lui Dumnezeu atâta vreme cât ea este tradusă corect; noi de asemenea credem în <em>Cartea lui Mormon</em> că este cuvântul lui Dumnezeu".</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În ceea ce priveşte <em>Biblia</em>, există nenumărate copii, în multe limbi, între care asemănarea este frapantă. Numai "<span style="color:blue;">Traducerea inspirată</span>" a lui Joseph Smith se îndepărtează în mod evident de textul original, introducând o serie de inovaţii şi eliminând părţi din text. În situaţia în care liderii mormoni afirmă că din Biblie s-au pierdut "părţi preţioase", ar fi de aşteptat ca "<span style="color:blue;">Traducerea inspirată</span>" să restaureze <em>Biblia</em>, adăugând şi părţile pierdute. Totuşi, acest lucru nu se întâmplă!</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">O poziţie ciudată o adoptă Joseph Smith şi faţă de cărţile "apocrife" ale Bibliei, prin cărţi "apocrife" Smith înţelegând pe cele necanonice. Potrivit răspunsurilor "inspirate", "primite" de către Smith „de la Domnul”, <span style="color:blue;">"cărţile apocrife ale Bibliei au fost scrieri inspirate la început, dar interpolări consecutive şi modificări au pervertit şi au contorsionat textul lor original astfel încât le-au lăsat fără nici o valoare" </span>(<em><span style="color:blue;">Doctrina Mormonă</span></em>,<span> </span>ediţia 1966, pag.41-42).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Ar fi fost de aşteptat ca Joseph Smith să restaureze şi aceste cărţi, redându-le valoarea pe care au avut-o la început şi reintegrându-le în <em>Biblie</em>, alături de "cărţile pierdute" la care face referire <em><span style="color:blue;">Cartea lui Mormon</span></em> (<span style="color:blue;">1 Nephi 13,26</span>). Faptul că el nu o face, este în mod evident un semn mare de<span> </span>întrebare pentru vizionarismul lui Joseph Smith.</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">Art. 9:"Noi credem toate cele pe care Dumnezeu le-a descoperit, toate cele pe care ni le descoperă acum şi credem că El va descoperi încă multe lucruri mari şi importante în legătură cu Împărăţia lui Dumnezeu".</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Aceasta este o formulare care încearcă să justifice pe faţă<span> </span>îndreptăţirea şi autenticitatea "profeţiilor" actuale fără a face vreo aluzie la o minimă condiţionare care se impune: aceea ca profeţiile să fie consistente, adică să nu poarte cu sine contradicţii, iar cele consumate să se confirme odată cu trecerea timpului. O analiză atentă a "profeţiilor" mormone arată că ele conţin numeroase contradicţii atât interne, cât şi în legătură cu <em>Biblia</em>. De asemenea, există o serie de profeţii care, deşi trebuia să se fi realizat deja, au fost infirmate de istorie (de exemplu, profeţia făcută de Joseph Smith cu 8 zile înainte de a fi ucis, prin care proclama că <span style="color:blue;">"va călări triumfător peste toate opresiunile" )</span>.</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">Art. 10: "Noi credem în reunirea textuală a lui Israel şi în restaurarea celor Zece Triburi, că Sionul (Noul Ierusalim ) va fi construit pe continentul american, că Hristos va domni în persoană pe pământ şi că pământul va fi înnoit şi va reprimi slava sa paradisiacă".</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Despre Noul Ierusalim, cartea <em>Apocalipsei</em> spune că se va coborî din cer de la Dumnezeu, după ce vor fi schimbate cerul şi pământul cele dintâi: <strong><em><span style="color:#993300;">"Căci cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut; şi marea nu mai este." (Apoc. XXI,1).</span></em></strong> Este o copilarie să afirmi că pe un pământ nou, transfigurat, în care "marea nu mai este", ar mai putea rămâne vreun reper din continentul american. În ce priveşte vrednicia acestor ţinuturi şi implicit a locuitorilor lor de a primi o asemenea cinste, pare-se că ­ deocamdată ­ denumirea de Noul Babilon li se potriveşte mult mai bine.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Totuşi, se pare că gustul după exotic dă bine la marele public, aşa că nici românii noştri n-au fost mai prejos. Ei chiar le-au luat-o înainte americanilor şi au construit deja pe pământ „<span style="text-decoration:underline;"><span style="color:blue;">Cetatea</span> <a title="Noul Ierusalim de la Pucioasa (NIP)" href="http://noulierusalimnip.wordpress.com/">"<em>Noul Ierusalim</em>" de la Pucioasa</a></span>”, unde de peste 25 de ani Îl tot aşteaptă pe Hristos ca să Se coboare din cer<span> </span>în Persoană şi să le facă o vizită oficială.</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">Art. 11: "Noi revendicăm privilegiul de a ne închina Dumnezeului Atotputernic după cum ne dictează propria noastră conştiinţă şi de a permite tuturor oamenilor acelaşi privilegiu, să se închine cum, unde şi în ce fel pot."</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Regăsim în acest articol aceeaşi înclinaţie spre liberalizare până la "relativismul absolut" oferit de conştiinţă, în raport cu legătura dintre credincioşi şi Dumnezeu, pe care o întâlnim la majoritatea sectelor care nu au un dreptar sănătos şi canonic după care să se orienteze. Despre conştiinţă, <em><span style="color:#993300;">Sfânta Scriptură</span></em> spune că oferă doar o orientare şi o speranţă, căci, dacă inima nu ne osândeşte, <strong><em><span style="color:#993300;">"avem îndrăznire către Dumnezeu" (1 Ioan III, 21)</span></em></strong>. Iar conştiinţa sălăşluieşte în inimă: căci gura grăieşte din prisosinţa inimii (v. <strong><em><span style="color:#993300;">Luca VI, 45</span></em></strong>), cu inima omul pricepe (v. <strong><em><span style="color:#993300;">Ioan XII, 40</span></em></strong>), hotărăşte (v. <strong><em><span style="color:#993300;">II Cor. IX, 7</span></em></strong>), crede (v. <strong><em><span style="color:#993300;">Rom. X, 9</span></em></strong>), iubeşte (v. <strong><em><span style="color:#993300;">Rom. V, 5</span></em></strong>), se luminează în cuget (v. <strong><em><span style="color:#993300;">II Cor. IV, 6</span></em></strong>).</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><em><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">Sfânta Scriptură</span></em><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> avertizează însă asupra consecinţelor îndepărtării de un duhovnic, sprijin şi sfat de nădejde: <strong><em><span style="color:#993300;">"Cereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău..." (Iacov IV, 3)</span></em></strong>. Ea ne îndeamnă la rugăciune colectivă sau făcută de unii pentru alţii (v. <strong><em><span style="color:#993300;">Iacov V, 13-16</span></em></strong> şi <strong><em><span style="color:#993300;">Ioan V, 16</span></em></strong>). În orice caz, ni se cere ca rugăciunea să nu fie oricum, adică la cheremul conştiinţei care poate slăbi sau cădea; ci să fie: <strong><em><span style="color:#993300;">"cu toată stăruinţa" (Rom. XII, 12 ), "cu mintea<span> </span>întreagă" (I Petru IV,7), "după voinţa Lui" (I Ioan, V, 14), "în Duhul Sfânt" (Iuda I, 20), "cu mulţumire" (Filip. IV, 6), "cu bucurie" (Filip. I, 4)</span></em></strong>. În ce priveşte capacitatea de discernere dovedită de propria noastră conştiinţă, <em><span style="color:#993300;">Sfânta Scriptură</span></em> ne dezvăluie relativitatea acesteia în <strong><em><span style="color:#993300;">Epistola către Romani, cap. VIII, vers.26</span></em></strong>: <strong><em><span style="color:#993300;">"...Căci să ne rugăm cum trebuie nu ştim, ci singur Duhul se roagă pentru noi"</span></em></strong>. Evident, dacă Acesta este recunoscut şi invocat cu stăruinţă, caz în care sprijinul Său schimbă fundamental opţiunea incertă de închinare <span style="color:blue;">"cum, unde şi în ce fel pot"</span>, aşa cum învaţă Art. 11 de credinţă mormonă.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">"Independenţa" pe care o proclamă acest articol sugerează pofta de libertinaj, ceea ce contrazice îndemnurile la supunere şi ascultare formulate de <em><span style="color:#993300;">Sfânta Scriptură</span></em>:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><strong><em><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">"Ca fii ai ascultării, nu vă potriviţi poftelor de mai înainte, din timpul neştiinţei voastre" (I Petru I, 14).</span></em></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Iar dacă lucrăm numai după propria noastră conştiinţă, cine ne va îndrepta când vom greşi? De la cine vom lua mustrare? Însuşi Mântuitorul ne avertizează că atunci suntem pe calea pierzării, pe care merg slugile egoismului şi mândriei, exemplificate prin păgâni şi prin vameşi:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><strong><em><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">" De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el<span> </span>între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău. Iar dacă nu te va asculta, ia cu tine încă unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul. Şi de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii, iar de nu va asculta nici de Biserică, să-ţi fie ţie că un păgân şi vameş." (Mat. XVIII, 15-17).</span></em></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;">*</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO"></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Cărţile considerate "opere standard" sau "canonice" de către mormoni sunt aşadar suportul material şi moral al propriei lor erezii. Un loc aparte, acela de legitimare a celorlalte cărţi, îl ocupă <em>Biblia</em>. Ea apare însă modificată în text cu neaşteptată îndrăzneală, fără teama consecinţelor, deşi avertizate cu fermitate de apostolul Ioan:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><strong><em><span style="font-size:16pt;color:#993300;" lang="RO">"... De va mai adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu va trimite asupra lui pedepsele ce sunt scrise în cartea aceasta. Iar de va scoate cineva din cuvintele cărţii acestei proorocii, Dumnezeu va scoate partea lui din pomul vieţii şi din cetatea sfântă..." (Apoc. XXII,18-19).</span></em></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Putem, crede, fără teama de a greşi, că acest sever avertisment care încheie ultima proorocie din <em><span style="color:#993300;">Biblie</span></em><span style="color:#993300;"> </span>îşi extinde în mod firesc valabilitatea asupra întregii <em><span style="color:#993300;">Sfinte Scripturi</span></em>.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În plus, celelalte cărţi mormone adesea contrazic şi contestă <em><span style="color:#993300;">Biblia</span></em>. De asemenea, ele se îndepărtează, pe fond, atât de mult de <em><span style="color:#993300;">Sfânta Scriptură</span></em>, încât este inadmisibil a fi calificate drept "inspirate", aşa cum mormonii pretind. O sumedenie de erori se înlănţuie atât de strâns într-un cerc vicios, încât tot eşafodajul lor de credinţă, la cea mai simplă analiză, se prăbuşeşte cu zgomot. Spre exemplu: <em><span style="color:blue;">Cartea lui Avraam</span></em> este dovedită a fi o mare cacealma, o imensă fraudă, o insolentă minciună. Autorul ei este Joseph Smith. El capătă <em>volens-nolens</em> eticheta de <strong>profet mincinos</strong>. În consecinţă, toată opera sa profetică şi doctrinară este lovită de nulitate. Analizată în profunzime, ea dezvăluie însă şi alte neconcordanţe, care sunt atât de grave, încât confirmarea "diagnosticului" se impune de la sine.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">6.2 False viziuni ale lui Joseph Smith</span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">a) <em><span style="color:blue;">Prima viziune</span></em></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><em><span style="font-size:16pt;color:blue;" lang="RO">Prima viziune</span></em><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> (în original: "<em><span style="color:blue;">First Vision</span></em>" ) este unul dintre principalele evenimente istorice şi doctrinare în învăţătura mormonă.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Tema acestei scrieri este, pe scurt, următoarea:</span></p>
<p class="MsoBodyTextIndent3"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Într-o dimineaţă senină de primăvară a anului 1820, Joseph Smith, pe când avea 14 ani (sau 15, după versiunile <span style="color:green;">[5]</span> şi <span style="color:green;">[6]</span>), s-a retras într-o pădure să se roage. Subiectul rugăciunii: <span style="color:blue;">"Care dintre biserici (dacă era într-adevăr vreuna) era cea adevărată? Care dintre toate aceste 'partide' religioase are dreptate, sau sunt toate laolaltă greşite? Dacă vreuna dintre ele este adevărată, care este aceasta, şi cum pot să ştiu aceasta?"</span> <span style="color:green;">([5]).</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">După propria mărturisire, întrebările ridicate creau în mintea lui Joseph Smith stări de nelinişte şi excitaţie neobişnuită: <span style="color:blue;">"În timpul acesta de mari tulburări mintea mea era cuprinsă de reflecţii serioase şi mari nelinişti... Din când în când, mintea mea era foarte excitată; strigătele şi zgomotul erau mari şi neîncetate"</span> <span style="color:green;">([1])</span>. În 1820 a avut loc o efervescenţă religioasă în urma căreia patru membri ai familiei lui Joseph (mama sa Lucy, fraţii săi Hyrum şi Samuel Harrison, precum şi sora sa Sophronia) au aderat la Biserica Presbiteriană. Joseph dorea să ştie la ce biserică să se alăture la rândul său. După cum singur declara, mintea sa <span style="color:blue;">"începuse să se încline către secta Metodistă"</span> existând întrucâtva dorinţa de a se uni cu ei. Confuzia şi lupta dintre secte era atât de mare, încât aceste dileme îl chinuiau serios pe tânărul Joseph. Retras în pădure pentru meditaţie şi rugăciune, el a parcurs aici câteva<span> </span>evenimente notabile; acestea au fost:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">1. El a fost copleşit în<span> </span>întregime de o putere malefică, şi care i-a "legat" limba;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">2. Un întuneric adânc s-a aşternut împrejurul lui;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">3. Un stâlp de lumină a strălucit deasupra capului său;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">4. El a fost eliberat de "inamicul care-l ţinuse legat";</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">5. Două Personaje de o strălucire şi slavă de nedescris (considerate de el a fi Dumnezeu Tatăl şi Fiul Său, Iisus Hristos) i s-au arătat şi i-au vorbit.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Joseph i-a<span> </span>întrebat: care dintre secte este adevărată? iar Ei i-au răspuns că toate sunt greşite iar el să nu se alăture nici uneia dintre ele.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Povestirea aceasta a fost canonizată în 1880 şi poate fi găsită în scrierea mormonă canonică "<span style="color:blue;">Perlă de Mare Preţ</span>", sub titlul "<span style="color:blue;">Istoria lui Joseph Smith</span>" (<span style="color:blue;">Joseph Smith History</span> -<span style="color:fuchsia;">JSH</span> : <span style="color:green;">[1], pag. 47-50</span>, Ed. 1981)</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">În paginile 2 şi 3 ale jurnalului său din 1832 <span style="color:green;">([5])</span>, Joseph Smith scria cu propria sa mână o povestire asupra primei viziuni şi reflecţiile sale care au precedat-o. Sunt notabile câteva<span> </span>afirmaţii, cum ar fi:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ în pag. 2 a jurnalului: "...cercetând Scripturile <em><span style="text-decoration:underline;">eu am aflat</span></em> că omenirea nu s-a întors la Domnul ci a apostaziat de la adevăr şi credinţa vie şi că nu există vreo societate sau denominaţiune clădită pe Evanghelia lui Iisus Hristos..." (subl.ns.). Aceasta clarifică de ce în pagina 3 a jurnalului, Joseph nu-L mai întreabă pe Iisus (aşa cum se spune, în versiunea oficială, că ar fi făcut!) care dintre secte este cea adevărată, că să i se alăture şi el acesteia. El cunoştea deja răspunsul din propriile cercetări !</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin-left:0.6in;text-align:justify;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">­ în acelaşi jurnal, Joseph are 15 ani, nu 14 ca în <span style="color:green;">[1]</span>; în plus nu este menţionată nici o putere malefică; în schimb, lui îi apare un singur personaj, Iisus, şi nu două! de asemenea, nu este menţionată "excitaţia religioasă" care i-a procurat necesitatea interioară de a se ruga.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Există cel puţin şase versiuni ale "Primei viziuni". O scurtă descriere a celor mai importante este ilustrată în tabelul următor:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:0.5in;"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<table class="MsoNormalTable" style="border:medium none;border-collapse:collapse;" border="1" cellspacing="0" cellpadding="0">
<tbody>
<tr>
<td style="border:1pt solid windowtext;width:45.9pt;padding:0 5.4pt;" width="61" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Nr.   Biblio-</span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">grafic</span></strong></p>
</td>
<td style="width:112.5pt;border:1pt 1pt 1pt medium solid solid solid none windowtext windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="150" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Scurta   descriere a versiunii</span></strong></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:1pt 1pt 1pt medium solid solid solid none windowtext windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Vârsta   lui Joseph, anul</span></strong></p>
</td>
<td style="width:45pt;border:1pt 1pt 1pt medium solid solid solid none windowtext windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="60" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Stâlpul   de lumină</span></strong></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:1pt 1pt 1pt medium solid solid solid none windowtext windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Nr.   de personaje</span></strong></p>
</td>
<td style="width:0.5in;border:1pt 1pt 1pt medium solid solid solid none windowtext windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="48" valign="top">
<h1><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Tatăl</span></h1>
</td>
<td style="width:31.5pt;border:1pt 1pt 1pt medium solid solid solid none windowtext windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="42" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Fiul</span></strong></p>
</td>
<td style="width:106.55pt;border:1pt 1pt 1pt medium solid solid solid none windowtext windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="142" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><strong><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Răspuns   la întrebarea<span> </span>”la ce sectă să adere”</span></strong></p>
</td>
</tr>
<tr>
<td style="width:45.9pt;border:medium 1pt 1pt none solid solid 0 windowtext windowtext;padding:0 5.4pt;" width="61" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;color:green;" lang="RO">[1</span><span style="font-size:16pt;color:green;">]</span></p>
</td>
<td style="width:112.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="150" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Versiunea oficială (din <span style="color:fuchsia;">POGP</span>,   <span style="color:fuchsia;">JSH</span>, pag. 49-50, ediţia 1981)</span></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">14 ani, 1820</span></p>
</td>
<td style="width:45pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="60" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">da</span></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">2, ambele vorbesc</span></p>
</td>
<td style="width:0.5in;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="48" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">da</span></p>
</td>
<td style="width:31.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="42" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">da</span></p>
</td>
<td style="width:106.55pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="142" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">”nici una”</span></p>
</td>
</tr>
<tr>
<td style="width:45.9pt;border:medium 1pt 1pt none solid solid 0 windowtext windowtext;padding:0 5.4pt;" width="61" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;color:green;" lang="RO">[2]</span></p>
</td>
<td style="width:112.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="150" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Scrisoarea lui Joseph către J. Wentworth, editor,   publicată în Chicago Democrat 3</span><span style="font-size:16pt;">/</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO">01</span><span style="font-size:16pt;">/</span><span style="font-size:16pt;" lang="RO">1842</span></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">nemenţi-onate</span></p>
</td>
<td style="width:45pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="60" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">nu</span></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">2, arată la fel, ambele vorbesc</span></p>
</td>
<td style="width:0.5in;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="48" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">?</span></p>
</td>
<td style="width:31.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="42" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">?</span></p>
</td>
<td style="width:106.55pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="142" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">fără întrebare, ”toate sunt incorecte”</span></p>
</td>
</tr>
<tr>
<td style="width:45.9pt;border:medium 1pt 1pt none solid solid 0 windowtext windowtext;padding:0 5.4pt;" width="61" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;color:green;" lang="RO">[3]</span></p>
</td>
<td style="width:112.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="150" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Jurnalul lui Joseph din 1835</span></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">aprox. 15 ani</span></p>
</td>
<td style="width:45pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="60" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">da</span></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">Unul, apoi Altul, al doilea vorbeşte</span></p>
</td>
<td style="width:0.5in;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="48" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">?</span></p>
</td>
<td style="width:31.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="42" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">?</span></p>
</td>
<td style="width:106.55pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="142" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">fără întrebare</span></p>
</td>
</tr>
<tr>
<td style="width:45.9pt;border:medium 1pt 1pt none solid solid 0 windowtext windowtext;padding:0 5.4pt;" width="61" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;color:green;" lang="RO">[4]</span></p>
</td>
<td style="width:112.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="150" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO"> </span></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">14 sau 16 ani</span></p>
</td>
<td style="width:45pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="60" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">da</span></p>
</td>
<td style="width:58.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="78" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">1</span></p>
</td>
<td style="width:0.5in;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="48" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">nu</span></p>
</td>
<td style="width:31.5pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="42" valign="top">
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;" align="center"><span style="font-size:16pt;" lang="RO">da</span></p>
</td>
<td style="width:106.55pt;border:medium 1pt 1pt medium none solid solid none 0 windowtext windowtext 0;padding:0 5.4pt;" width="142" 